Antohi Djema
Universitatea „Vasile Alecsandri”Bacău
Facultatea Științe economice
ABSTRACT
The internal audit has emerged over the years as a profession trying to always meet the changing needs of the entities. Internal audit focused at the beginning on accounting principles, has now become a powerful tool of detection of the main risks of entities. The overall objective of the internal audit activity is to achieve reasonable assurance that the entity’s management and control systems operates according to the requirements of the regulations in force that performed operations are accurate and do not display material errors. Our purpose is to clarify the relationship between internal audit and corporate governance and the role of internal audit for achieving of a good corporate governance. The corporate governance system leads to improving the economic efficiency of the entity by expanding skills of internal audit and establishment of audit committees, organization of internal control, understanding the meaning of transparency and the quality of financial information, management improvement.
Keywords
corporate governance, internal audit, control, transparency, risk management.
Classificationn Codes
G32
INTRODUCERE
Cadrul guvernanței corporative este vast, acoperind foarte multe fațete ale vieții companiilor, astfel că o analiză exhaustivă nu a reprezentat scopul studiului nostru. În schimb investigația sa axat pe identificarea aspectelor de legătură între auditul intern și o bună guvernanță corporativă. Scopul cercetării este de a demonstra importanța pe care o are auditul intern în guvernanța corporativă. Obiectivele cercetării a fost de a analiza și aprofunda relația dintre auditul intern și guvernanță corporativă, de a investiga în ce măsură anumite caracteristici ale auditului intern sunt determinante pentru o bună guvernanță corporativă. Modificările economice pe plan mondial dar și național au adus riscuri și presiuni mai mari pentru auditori. De aceea, reacția puterilor legislative s-a manifestat prin emiterea unor reguli și reglementări care să aducă o comunicare mai bună și mai transparentă în ceea ce privește raportarea financiară și comunicarea auditorilor cu părțile interesate. Pe de altă parte, auditorul financiar nu este singurul responsabil pentru nedetectarea problemelor unei entități. Entitățile care au un sistem de guvernanță slab sunt mult mai înclinate să prezinte o raportare frauduloasă decât entitățile care au un sitem de guvernanță corporativă dezvoltat.
STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU
Guvernаnțа corporаtivă și auditul intern reprezintă un subiect de mаre аctuаlitate, motiv pentru cаre а fost dezbătut pe lаrg în literaturа de speciаlitаte. Interesul fаță de prezentа cercetare științifică și premisele cаre аu determinаt аlegerea temei propuse sunt rezultаt аl existenței multitudinii de lucrări de speciаlitаte în cаre sunt аbordate secvențiаl diverse aspecte care au trezit interesul noatru față de prezentа cercetare. Totodată, аm identificat diverse studii, note de curs, articole, care evidențiază legătura între audit intern și o bună guvernanță corporativă. Din literatura de specialitate studiată, coincid interesului nostru de studiu o serie de lucrări de valoare dintre care aminitim: Botez D. „Audit și control intern- suport de curs”, Botez D. „Managementul riscului și auditul intern”, Deju M „Guvernanță corporativă”, Ungureanu G.F. „Auditul intern în guvernanța corporativă”, Bostan I., Grosu V. „Rolul auditului intern în optimizarea guvernanței corporatiste la nivelul grupurilor de întreprinderi”, Dobroțeanu C.L. Răileanu A.S., Dobroțeanu L.„Trinomul audit extern-comitet de audit – audit intern, în contextul reglementărilor privind guvernanța corporativă” etc..
METODOLOGIA CERCETĂRII
Ideea acestei cercetări este de a identifica o corelație între variabilele asociate procesului de audit intern și celui de guvernanță corporativă. Pentru determinarea acestei corelații au fost colectate date cu privire la situațile financiare individuale raportate conform IFRS ale unei entități listată la Bursa de Valori București. Pentru atingerea acestui obiectiv am apelat la metodele transversale care s-au aplicat cu precădere asupra aspectelor teoretice și s-au materializat prin procedee de investigație, observare, comparație și testare a conceptelor, ideilor și teoriilor existente în domeniu. După tipul demersului investigativ, am utilizat metoda calitativă, deoarece ne-am folosit de observație și analiză, aplicate asupra datelor și informațiilor regăsite în cadrul literaturii de specialitate și în rapoartele unor organisme internaționale interesate de tematica auditului intern și a guvernanței corporative, dar și utilizarea studiului de caz ca și instrument al acestei metode.
REZULTATELE CERCETĂRII
Considerăm excesiv de importantă acordarea unei atenții intensive guvernanței corporative în special abordarea rolului funcției de audit, raportului de audit cât și aplicarea codului de guvernanță corporativă.
Conceptul de guvernanță corporativă ca și mediu în care se dezvoltă a fost analizată din punct de vedere conceptual pornind de la definiția unanim recunoscută și reîntâlnită în principiile OECD. Astfel, unei guvernanțe corporative i se poate atașa atributul de eficiență, numai dacă se respectă toate recomandările și principiile OECD.
Putem observa transformarea continuă a mediului economic actual care este tot mai mult orientat spre globalizare, aducând astfel organizațiilor naționale, europene și internaționale precum și entităților atât beneficii cât și dezavantaje. Mediul de аfаceri şi stаndardele de rаportare finаnciаr-contаbilă din ce în ce mаi complexe agrаveаză presiuneа exercitаtă аsuprа аuditorilor, mаi аles în cаdrul pieţelor de servicii de аudit foаrte competitive.
Utilizatorii situațiilor financiare întocmite de o companie au nevoie de asigurări oferite de organe specializate cu privire la conformitatea informațiilor prezentate cu realitatea. În acest punct intervine auditul financiar, regăsit în literatură și sub denumirea de audit extern sau audit statutar. Pe lângă exprimarea unei opinii, pe parcursul misiunii de audit este evaluat sistemul de control intern, sunt formulate recomandări pentru creșterea eficienței acestuia, auditorul extern fiind nevoit să colaboreze cu reprezentanții tuturor strucutrilor organizaționale. Condiția esențială pentru ca misiunea să își atingă obiectivele este independența auditorului, întrucât orice limitare a independenței poate compromite obiectivitatea și raționamentul profesional al auditorului.
„În absența unor interese care să le dicteze dezvăluirea adevărului, managerii ar putea raporta date false. Fiind conștinenți de faptul că există probabilitatea ca afacerea să fie condusă de indivizi cu standarde joase de etică, investitorii nu se pot baza pe rapoartele financiare fără asigurarea unei reprezentări cinstite, fidele. Managerii cu standarde înalte de etică ar putea să-și dorească „să facă reclamă” corectitudinii lor cu scopul de a mări valoarea acțiunilor. Totuși, nimic nu îi poate împiedica pe managerii cu standarde joase de etică sa-și facă o publicitate falsă. În această problemă intervin auditorii, care sunt văzuți ca niște portari, paznici.”
Auditul intern este supus de a îndeplini următoarele obiective :
– verificarea conformităţii activităţilor din entitate cu politicile, programele şi managementul acesteia;
– evaluarea gradului de adecvare şi aplicare a controalelor financiare şi nefinanciare dispuse şi efectuate de către conducerea entităţii în scopul creşterii eficienţei activităţii;
– evaluarea gradului de adecvare a informaţiilor financiare şi nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaşterea realităţii din entitate;
– protejarea elementelor patrimoniale bilanţiere şi extrabilanţiere şi identificarea metodelor de prevenire a fraudelor şi pierderilor de orice fel.
În contextul guvernanței corporative, auditul intern eficace joacă un rol cheie, acordând un sprijin important conducerii organizației în îndeplinirea responsabilităților sale prin asigurarea unei supravegheri asupra controalelor interne ale organziației. În mod concret, auditul intern furnizează:
– o evaluare obiectivă a riscurilor existente și a cadrului controlului intern;
– o analiză sistematică a proceselor de afaceri și a controalelor asociate acestora;
– o sursă de informare privind fraudele și deficiențele majore;
– analize cu privire la existența și valoarea activelor;
– analize prompte cu privire lanivelele de risc;
– evaluări în raport de anumite cadre de conformitate;
– analiza performanțelor financiare și operaționale;
– recomandări privind atingerea obiectivelor de guvernanță corporativă;
– feed-back privind gradul de aderare la valorile organizaționale și codul etic al companiei.
Auditorii pot adăuga valoare prin :
– Revizuirea critică a sistemului de control și a procesului de management al riscului;
– Efectuarea unei revizuiri a eficacității evaluării managementului riscului și controalelor interne;
– Furnizează recomandări în organizarea și implementarea sistemelor de control și a strategiilor de diminuare a riscului.
Implementarea funcției de audit intern încorporează nemijlocit managementul riscurilor, sistemul de control intern și procesele guvernanței. Raportul de audit intern anual, publicat, are menirea să comenteze asupra acestor sisteme de control intern implementate cu scopul de a administra riscurile interne și externe. Cu siguranță, consiliul de administrație poate asigura informații referitoare la funcționarea sistemului de control intern, prin intermediul informațiilor provenind din managemetul riscurilor și procesul de raportare, dar o mare parte din „inputuri” sunt furnizate se auditul intern, auditul extern și comitetul de audit.
Rolul auditului intern al organizației, având în vedere și influențele sale asupra controlului de gestiune asumă o importanță de prim plan în sfera guvernanței corporatiste.
În continuare vom efectua o analiză a societății cotate la Bursa de valori București, SC CEMACON SA.
Prezentarea generală a societății.
Nume companie: Cemacon S.A.
Sediu social: Str. Dorobanților Nr. 48, Cluj-Napoca, România
Domeniu de activitate: fabricarea cărămizilor și altor produse pentru construcții din argilă arsă.
Cod CAEN: 2332
Registrul comerţului: J12/2466/2012
CUI: RO 677858, platitoare de TVA (la facturare), operator intracomunitar
Simbol bursier: CEON – este listată la Bursa de Valori București din anul 2010.
Capital social: 20.613.371 RON
Principalii trei acționari ai companiei sunt BUSINESS CAPITAL FOR ROMANIA- OPORTUNITY FUND COPERATIEF (33%), SC Dedeman SRL (29%) și SC Consultanță Andrei&Andrei(15,43%) .
Cemacon este al doilea mare producător de sisteme de zidărie din România.
Două dintre principiile care călăuzesc аctivitаteа lа CEMACON sunt corectitudineа și trаnsparențа în аfаceri. Societаteа comerciаlă CEMACON аfirmă că: Doar având practici de business corecte față de clienți, furnizori, parteneri, colegi, acționari și mediul de business, dublate de transparență decizională și organizațională, poți fi un partener puternic, un jucător economic important și un angajator de încredere.
În linie cu principiile întreprinderii de afaceri, CEMACON fаce un pаs mаi depаrte și elаboreаză Regulаmentul de Guvernаnță Corporаtivă аl compаniei.
Regulаmentul este un аngаjаment аl conducerii compаniei, cаre garanteаză integritаteа în аfаceri, o filozofie comerciаlă bаzаtă pe câștig reciproc și colаborаre pentru clienți și parteneri, аcces lа procesul de business și o corectă informаre pentru аcționаri, precum și un cаdru de lucru în cаre аngаjаții să se simtă vаlorizаți și răsplătiți pentru muncа depusă.
Dezvoltаrea și implementаreа principiilor de guvernanță corporativă reprezintă o dovаdă а evoluției compаniei, în linie cu viziuneа CEMACON de а fi un sinonim pentru construcții evoluаte.
Codul de guvernanță corporativă al SC CEMACON SA
A. Acționarii – directorii – managerii procesului
Adunarea Generală a acționarilor (AGA)
– Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA)
– Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA)
– Procesul de convocare a Adunării Generale a Acționarilor
Consiliul de Administrație
Comitete concultative
– Comitetul de audit
– Comitetul de remunerare
Conducerea executivă
B. Dimensiunile conformării – performanței – responsabilității
Managementul performanței
C. Legislația și reglementarea corporativă – conturile finale – standardele etice
Raportarea financiară
Codul de conduită în afaceri
D. Auditul extern
Performanța financiară a Companiei este urmărită intern de departamentul de Control Financiar, și revizuită anual de către auditorul extern al societății.
E. Comitetul de audit
Principalele atribuţii ale Comitetului de Audit sunt analizarea și pregătirea adoptării situaţiilor financiare anuale și a celor consolidate, a propunerii de distribuire a profiturilor. Comitetului de Audit analizează situaţiile financiare anuale ale Societăţii și poate propune toate măsurile necesare pentru adoptarea acestor situaţii. De asemenea, Comitetului de Audit va superviza măsurile de management de risc ale Societăţii și rezultatele financiare ale acesteia și va monitoriza informaţiile raportate de auditorii interni ai acesteia, putând face propuneri și recomandări către Consiliu. 9 Comitetul de Audit va menține legătura cu Auditorul Intern al Societății precum și cu Auditorul Extern pentru consultarea în anumite aspecte ce privesc buna desfășurare a activității Societății.
F. Auditul intern
Compania a implementat un sistem de gestionare și control al riscului intern adecvat activității desfășurate. Ca instrumente interne de gestionare și control al riscului compania folosește:
analize de risc al obiectivelor operaționale și financiare ale companiei;
ghiduri pentru structura rapoartelor financiare și procedurile care trebuie urmate în elaborarea rapoartelor;
proiectarea și punerea în aplicare a procedurilor de control intern adecvate;
un sistem de monitorizare și raportare asupra eficienței controalelor interne.
G. Performanță, angajament și abilități
La nivelul Companiei funcționează un sistem de management al performanțelor, care furnizează angajaților o direcție clară asupra modului în care activitățile și îndatoririle lor sunt legate de obiectivele strategice ale organizației, permițându-le să lucreze într-un mod coordonat și colaborativ pentru a atinge rezultatele așteptate. Sistemul este construit prin cascadarea strategiei generale a companiei la nivelul departamentelor, până la nivel individual, permițând atât urmărirea facilă a indicatorilor la nivel global și individual, cât și identificarea deviațiilor și a sursei acestora.
Controlul intern și cele 3 linii de apărare din cadrul acestuia
Societatea CEMACON și-a emplementat un sistem de control intern (un ansamblu de măsuri și acțiuni) la toate nivelurile din organizație, în scopul îndeplinirii obiectivelor asumate, prin gestionarea adecvată a riscurilor, asigurarea eficienței și eficacității operațiunilor, asigurarea acurateței operațiunilor, asigurarea acurateței raportărilor financiare și conformitatea cu cerințele in vigoare.
În cadrul societății CEMACON, sistemul de control intern și risc este organizat pe baza modelului „Celor Treii Linii de Apărare” care are rolul să definească responsabilitățile și relațiile între diferitele funcțiuni, după cum urmează:
1. funcțiile care implementează controlul și gestionează riscul;
Managerii de departamente împreună cu echipele lor reprezintă prima linie de apărare și sunt responsabili pentru implemetarea controalelor interne și gestionarea riscurilor aferente activităților proprii. Componentele primei linii de apărare sunt: procedurile interne și controalele operaționale, implementarea sistemului de management integrat, organizarea internă prin segregarea responsabilităților, configurarea adecvată a sistemului informatic, definirea de indicatori de performanță, realizarea de instruiri tehnice și de competențe, mediul de lucru etc.
2. funcțiile de supraveghere și control;
Funcțiile interne de supraveghere și control reprezintă a doua linie de apărare și sunt responsabile pentru monitorizarea eficacității funcționării controalelor, reducerea riscurilor și îmbunătățirea sistemului de control. Aceste funcții monitorizează și facilitează implementarea activităților de risc și control de către managementul operațional și raportarea adecvată a riscurilor din organizație. Componentele sale sunt: controlul financiar și bugetar, activitățile de credit control, coontrolul de calitate al producției, controalele interne privind Sănătatea și Securitatea în Muncă, evaluări și verificări interne de procese, evaluări de riscuri, analize de management, evaluarea performanțelor, activități de consultanță și îmbunătățiri de procese etc
3. funcțiile de asigurare indepedente;
Funcțiile de asigurare reprezintă a treia linie de apărare și au rolul să furnizeze asigurări independente privind eficacitatea și eficiența sistemului de control intern și gestionare a riscurilor (primele două linii de apărare).
Auditorul intern efectuează diverse misiuni de evaluare a proceselor și procedurilor interne în scopul identificării deficiențelor și furnizării de recomandări pentru remedierea acestora. Rapoartele elaborate sunt comunicate echipei de management și mimbrilor Consiliului.
Auditorul financiar realizează anual evaluarea situațiilor financiare în vederea exprimării unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare și complete a poziției și situației financiare și a performanțelor financiare realizate.
Alte audituri externe derulate anual sunt auditurile de supraveghere și certificare a sistemelor de management implementate. CEMACON a implementat Sistemul de Management Integrat (Calitate-Mediu-Sănătate și Securitate ocupațională) în conformitate cu standardele ISO 9001:2008, ISO 14001:2009, OHSAS 18001:2007 și a fost certificat de către TUV Rhainland România la data de 02 martie 2016.
Figura nr. 1 Sistemul de control intern al SC CEMACON
Sursa: http://www.cemacon.ro/raport_anual_2016/ pag 25
Prin auditul intern este necesar să se asigure că activitățile entității sunt selectate în vederea auditării, pe baza analizei, luând în considerare toți factorii de risc identificați atât de controlul intern, cât și de auditori pe baza raționamentului profesional. Prioritizarea activităților auditate se face pe baza unui eșantion reprezentativ, selectat după criterii de risc cu pondere diferită.
Astfel, principalele riscuri identificate care au influențat performanța Cemacon în anul 2016 sunt prezentate în tabelul următor.
Tabel nr. 1 Identificarea riscurilor la SC CEMACON SA
Riscuri interne Riscuri externe
1. Riscul de credit comercial 1. Riscul variațiilor de curs valutar
2. Calitatea produselor fabricae 2. Riscul ratei dobânzii
3. Asigurarea unui flux de aprovizionare constant cu energie și materii prime
3. Riscul de lichiditate
4. Defecțiuni tehnice
5. Conformarea la cerințele legale
6. Acțiunile competiției
Sursa: Prelucrare proprie după http://www.cemacon.ro/raport_anual_2016/;
Procesul de management al riscurilor la CEMACON cuprinde următoarele elemente cheie :
1. Obiectivele asumate de către management sunt fezabile.
2. Riscurile semnificative sunt identificate și evaluate obiectiv, pentru toate procesele și departamentele.
3. Sunt alocate resurse adecvate pentru reducerea, transferul sau eliminarea riscurilor semnificative.
4. Sunt definite și implementate acțiuni de control preventive/detective, de reducere a riscurilor și minimizare a pierderilor în cazul producerii unor evenimente negative.
5. Stadiul implemetării măsurilor corective este monitorizat.
6. Nivelul de risc din organizație este reevaluat periodic.
7. Riscurile remanente sunt comunicate și conștientizate în organizație la toate nivelurile implicate.
Sistemul de control intern din cadrul SC Cemacon are la bază mai multe componente, cele mai importante fiind următoarele:
Manualul de proceduri interne, bazat pe bune practici adaptate domeniului de activitate, care defineste activitățile de control și responsabilitățile pentru toate zonele de risc din companie și se revizuieşte periodic;
Sistemul de Management Integrat Calitate-Mediu-Sănătate și Securitate în Muncă, care asigură armonizarea, consistența și îmbunatățirea proceselor și modului de lucru şi conformarea la cerinţele legale;
Sistemul de bugetare și urmărire bugetară, care asigură stabilirea şi monitorizarea obiectivelor financiare și operaționale;
Sistemul de raportări interne, care asigură informații relevante, acurate şi la timp pentru monitorizarea proceselor și luarea deciziilor;
Analize de performanță periodice efectuate în scopul evaluării funcționării proceselor și rezultatelor operaționale;
Automatizarea proceselor și tranzacțiilor în sistemul informatic, prin gestionarea unui sistem informatic bine configurat, utilizat și securizat;
Realizarea de audituri interne și externe, cu rol de asigurare a eficacității și conformității cu standardele de control și raportare financiară.
Compania are implementat din 2014 un sistem complex de management al performanței angajaților. Sistemul de management al performanțelor în Cemacon este bazat pe metodologia Balanced Scorecard și este implementat în proporție de 100%, la nivelul individual al fiecărui angajat. Obiectivele individuale se stabilesc prin cascadarea la nivel de departamente / subdepartamente / persoane a obiectivelor anuale ale Cemacon.
Începând cu anul 2015, Cemacon transmite toate raportările către Bursa de Valori bilingv, română și engleză, pentru a veni în sprijinul acționarilor și a potențialilor invetitori străini.
CONCLUZII
Codul de Guvernanță Corporativă, asumat în 2014, confirmă angajamentul pentru integritatea în afaceri, îmbunătățirea continuă a comunicării cu părțile interesate și transparența cu privire la furnizarea informațiilor către aceștia. Astfel, atât raportările trimestriale, cât mai ales situațiile financiare și raportările anuale oferă un grad ridicat de detaliu și o perspectivă bună asupra activității companiei, evenimentelor relevante și a situațiilor financiare.
Analizând faptul că întreprinderea are asigurat un sistem de control intern, sunt efectuate controale periodice pe baza cărora sunt emise rapoarte periodice, rapoarte anuale, rapoarte ale administratorilor, situațiile financiare sunt auditate atât intern cât și extern, putem concluziona că întreprinderea prezintă un risc scăzut.
Putem afirma că sistemul de guvernanță corporativă duce la îmbunătățirea eficienței economice a entității, prin extinderea competențelor auditului intern și constituirea comitelelor de audit, organizarea controlului intern, înțelegerea semnificației transparenței și calității informațiilor financiare, îmbunătățirea managementului.
BIBLIOGRAFIE:
1. Bostan I., Grosu V. „Rolul auditului intern în optimizarea guvernanței corporatiste la nivelul grupurilor de întreprinderi, disponibil pe http://store.ectap.ro/articole/444_ro.pdf, accesat la 01.04.2018;
2. Botez D. (2017), Audit și control intern- suport de curs;
3. Botez D. (2017), Managementul riscului și auditul intern;
4. Damian M.I., Mănoiu S.M., Bonaci C.G., (2014) Mecanismul intereselor compatibile: un set de reforme privind guvernanța corporativă, Revista Audit Financiar 3/2014, pag. 3-11, accesat online la https://www.cafr.ro/uploads/AF%203%202014-899a.pdf la 29.03.2018;
5. Deju M. (2017), Guvernanță corporativă – suport de curs;
6. Dobroțeanu C.L. Răileanu A.S., Dobroțeanu L.„Trinomul audit extern-comitet de audit – audit intern, în contextul reglementărilor privind guvernanța corporativă”, disponibil pe https://www.cafr.ro/uploads/AF%204%202011%20-%20site-6717.pdf, accesat la 01.04.2018;
7. Fulop Melinda Timea, (2015) „Îmbunătățirea relației dintre audit și guvernanța entităților economice prin intermediul raportărilor comprehensive ale auditorilor”, diponibil pe http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/fulopmt.pdf , accesat la 31.03.2018;
8. Ungureanu G.F. „Auditul intern în guvernanța corporativă”, disponibil pe http://www.revistadestatistica.ro/old/Articole/2010/A3_ro%203_2010.pdf, accesat la 01.04.2018;
9. CEMACON (2014), http://www.cemacon.ro/despre-cemacon/guvernanta-corporativa/
10. CEMACON (2016), http://www.cemacon.ro/raport_anual_2016/
11. CEMACON (2017), http://www.cemacon.ro/files/situatii-financiare/2016ysfi280417.pdf