Putem zice ca in societatea contemporana familia monoparentala poate reprezenta ‘familii care au in centru nu doua persoane de sex opus,ci una singura, cu copii in ingrijire’ (Martin Segalen, 2011, p 159). Segalen (2011) considera ca sub acest termen general pot fii grupate o multitudine de variante si anume: vaduva, femeia celibatara sau divortata dar intotdeauna cu copii. Autorul de mai sus mentioneaza existenta unui paradox in definirea acestei categorii sociale deoarece in primul rand acesta poate exprima ‘mutatiile profunde ale familiei'(M. Segalen,2011,p 160) afirmand o libertate a femei de a-si creea o noua familie iar in al doilea rand libertatea aceasta se legara, potrivit autorului, si de identificarea saraciei deoarece odata cu plecarea unuia dintre parti din familie, automat veniturile acesteia scad si se poate ajunge la o decadere sociala.
In cartea ‘Sociologia educatiei familiale’, E.Stanculescu(1997, p 138) considera ca ar fii mai adecvat sa se foloseasca in locul acestui termen mai degraba termenul de familie parentala, astfel creindu-se o normalitate in unitatea constituita dintre adult si copil totodata se delimiteaza clar existent relatiei parentale dintre prersoanele din familie.
Exista mai multe posibilitati de formare al unei astfel de familii, asa cum descrie si Maria Voinea intr-un studiu realizat impreuna cu Universitatea din Bucuresti ,numit ‘Tipologia familiilor monoparentale din Romania’ si anume din: divort, decesul unuia dintre parteneri, nasterea unui copil fara ca tatal sa isi asume acest lucru, decizia unor mame de a avea copil fara a se casatorii cu cineva sau fara a avea o relatie cu cineva.
Traiul intr-o familie in care unul dintre parinti lipseste presupune confruntarea cu problem majore, care tin atat de interactiunea familiei cu mediul exterior, cat si de relatiile dintre membrii familiei. Daca un parinte ramane singur cu copilul automat responsabilitatile sale cresc si in interiorul familiei si in exteriorul ei. Una dintre frecventele probleme aparute la familiile monoparentale este saracia, deoarece din moment ce unul din parti iese din familie automat posibilitatile financiare scad.
Maria Voina-apud Bawin-Legros(1988) identifica totodata o corealtie a familiei monoparentale cu diminuarea activitatii educative deparece mama sau tata fiind suprasolicitat emotional, material si relational devine mai putin disponibila pentru copill atunci cand acesta are nevoie. Acelasi autor evidentiaza ca in urma rupturii parintele nu isi poate indeplini sarcina de parinte in totalitate ajungand sa comunice mai putin bine cu copii sau sa fie mai putin afectuosi toate aceste lucruri ducand la un control mai scazut asupra comportamentului copilului.
Martin Segalen(2011)-apud Thery,1998,p.71) relateaza ca ‘monoparentalitatea nu induce in mod necesar instabilitatea si nu constituie decat o etapa tranzitorie intre doua cupluri’ , astfel el considera ca situatiile de familii monoparentale sunt impartite in doua categorii ‘pe de o parte, tinerele cu o situatie nesigura, iar pe de alta parte, femeile care se afla tot in situatie de monoparentalitate,dar, avand un nivel de studii mai ridicat, ocupa un loc de munca valorizant si pot recurge la persoane platite ca sa le supravegheze copii’.
